Rinoxin

Rinoxin se utilizează pentru: rinite şi sinuzite acute şi cronice alergice; catar tubar;
congestie nazală şi sinusală; rinite şi sinuzite acute şi cronice virale;

Nu se recomandă administrarea de Rinoxin la persoanele cu hipersensibilitate la clorhidrat de oximetazolină sau la oricare dintre excipienţii produsului, la persoanele cu rinită atrofică, boli cardiovasculare organice severe, glaucom cu unghi închis, boli renale şi afecţiuni ale prostatei severe (risc de retenţie urinară), copii sub vârsta de 7 ani.

Nu se recomandă administrarea Rinoxin în timpul sarcinii şi al alăptării. 

Datorită posibilităţii apariţiei de efecte simpatomimetice sistemice se recomandă prudenţă la pacienţii cu: feocromocitom, hipertensiune arterială, aritmii, diabet zaharat, anevrism, hipertiroidie.

Asocierea cu inhibitori de monoaminooxidază (IMAO), bromocriptină şi antidepresive triciclice trebuie evitată deoarece potenţează acţiunea vasoconstrictoare a clorhidratului de oximetazolină şi poate provoca pusee de hipertensiune arterială.

Efectele cardiovasculare care pot să apară după administrarea prelungită de doze mari de clorhidrat de oximetazolină, pot influența capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje. 

La adulţi: doza recomandată este de 2-3 picături, în fiecare nară, de 3-4 ori pe zi.
Soluţia se administrează cu ajutorul picurătorului, sub formă de instilaţii nazale.
Produsul se va utiliza pe o perioadă de 4-6 zile.

La copii cu vârsta peste 7 ani, doza recomandată este de 1-2 picături, în fiecare nară, de 2-3 ori pe zi. Soluţia se va administra sub formă de instilaţii nazale, cu ajutorul picurătorului,
pe o perioadă de 4-6 zile. 

Pot să apară reacţii adverse locale: senzaţie locală de uscăciune nazală, iritaţie, senzaţie de înţepătură şi arsură la nivelul mucoasei nazale; ocazional se produce strănut.

În situația administrării frecvente se poate produce obstrucţie nazală prin hiperemie reactivă.

Tratamentul îndelungat poate determina apariția rinitei atrofice.

Reacţiile adverse sistemice care pot să apară: cefalee, insomnie, palpitaţii, creşterea tensiunii arteriale, tremor, oboseală; acestea pot surveni în cazul dozelor excesive şi al utilizării prelungite de Rinoxin. Acest tip de reacții apar mai ales la vârstnici, din cauza unei penetrări rapide la nivelul mucoasei nazale inflamate.

Administrarea unor doze mari de clorhidrat de oximetazolină la copii, pe timp îndelungat, poate provoca depresie majoră la nivelul sistemului nervos central.

Supradozajul se poate manifesta prin: greaţă, midriază, vărsături, febră, cianoză, hipotermie, tahicardie sau bradicardie, hipertensiune arterială sau hipotensiune arterială, chiar colaps, aritmii, stop cardiac, tulburări respiratorii până la apnee, edem pulmonar, tulburări psihice, somnolenţă, comă.

Măsurile terapeutice ce se impun în caz de supradozaj sunt lavaj gastric şi administrare de cărbune medicinal activat (mai ales în cazul ingestiei accidentale), fentolamină i.v. în caz de hipertensiune arterială şi alte modalităţi de tratament simptomatic, ventilaţie mecanică dacă este necesar; administrarea de vasoconstrictoarele este contraindicată.