Wellness 
Fitness 
Nutriție 
Frumusețe 
Wellness 
Scris de Mălina Mancaș 
562 de vizualizări 
Medicamentele și suplimentele bioactive pentru ficat aparțin grupului farmacoterapeutic al hepatoprotectorilor (din latină hepar – ficat și protecto – a proteja). După cum sugerează și numele, aceste produse sunt destinate să protejeze hepatocitele (celulele hepatice) de diverși factori distructivi.
Descrierile hepatoprotectorilor menționează că acestea pot restabili structura ficatului, stimulând regenerarea (refacerea) hepatocitelor, prevenind distrugerea membranelor lor și îmbunătățind funcționarea întregului sistem hepatobiliar, care include, pe lângă ficat, vezica biliară, conductele biliare, pancreasul și splina.
Cu toate acestea, medicina bazată pe dovezi este destul de sceptică în privința utilizării unor hepatoprotectoare. Motivul este lipsa cercetărilor, pe baza cărora ar putea fi spus cu siguranță că acestea funcționează cu adevărat.
Să vedem cum putem susține sănătatea ficatului și dacă suplimentele alimentare sunt întotdeauna necesare pentru acest lucru.
Rolul ficatului în organism și principalele amenințări pentru sănătatea acestuia
Așa cum se știe, ficatul este „filtrul” biologic principal al organismului, care curăță sângele de multe substanțe nocive. De asemenea, participă la metabolismul micro- și macroelementelor, secretă bilă, reglând digestia și menține echilibrul intern al organismului.
Ficatul este un organ extrem de rezistent, având o capacitate mare de regenerare. Totuși, în anumite condiții, chiar și cel mai sănătos ficat poate fi „distrus” – inclusiv de alcool (în special după modelul „puțin, dar des”) și de o dietă dezechilibrată (salut fast-food!). De asemenea, ficatul poate fi afectat, uneori ireversibil, de virușii hepatitici, diabetul zaharat etc.
Există însă și motive mai puțin evidente pentru care ficatul se deteriorează treptat. Să le analizăm pe fiecare în parte.
„Dolce vita”
Pentru sănătatea ficatului, alimentația corectă este extrem de importantă – ceea ce presupune moderare nu doar în ceea ce privește grăsimile și alcoolul, ci și zahărul. Excesul de zahăr în dietă provoacă carii, obezitate, ateroscleroză, precum și multe alte boli grave, inclusiv steatoza hepatică non-alcoolică (NAFLD), care, la rândul ei, poate duce la ciroză și cancer hepatic.
Un studiu al revistei americane de nutriție clinică a arătat că un aport suplimentar de 1000 de calorii pe zi din dulciuri duce la creșterea în greutate doar în 2% din cazuri. „Însă” în aceste condiții, steatoza hepatică apare în 27% din cazuri.
Grăsimea din ficat se acumulează în primul rând sub influența fructozei – un carbohidrat simplu din care aproximativ jumătate este compus din zahăr rafinat. Cele mai mari cantități de fructoză „naturală” se găsesc în miere și fructe dulci (banane, struguri, piersici).
De asemenea, cantități excesive de fructoză se găsesc în băuturile carbogazoase dulci și băuturile energizante. Conform cercetărilor, la adulții și copiii care consumă multe astfel de băuturi, boala hepatică non-alcoolică și consecințele sale grave sunt diagnosticate mai frecvent.
Kilogramele în plus
Body positivity are efecte secundare care afectează inclusiv sănătatea ficatului. Studiile au arătat că riscul de a dezvolta steatoza hepatică non-alcoolică (NAFLD) crește semnificativ la persoanele supraponderale și (în special) obeze. Adulții obezi suferă de NAFLD foarte des – conform diferitelor studii, între 25% și 90% din cazuri.
Depunerile de grăsime pe abdomen
Excesul semnificativ de grăsime în zona taliei, chiar dacă restul corpului rămâne relativ zvelt, se numește obezitate viscerală (abdominală). Grăsimea viscerală se acumulează sub mușchii abdominali și înconjoară organele interne. Grăsimea de acest tip „funcționează” ca un organ endocrin, modificând semnificativ echilibrul hormonal.
Grăsimea viscerală este recunoscută ca un mediator cheie în dezvoltarea și progresia steatozei hepatice non-alcoolice (NAFLD). În plus, prezența acestei grăsimi crește riscul de a dezvolta alte boli periculoase, inclusiv:
- boala coronariană;
- cancer;
- sindromul metabolic și diabetul zaharat de tip 2;
- astm;
- demență.
Administrarea necontrolată a medicamentelor și suplimentelor alimentare
Multe medicamente (substanțe hepatotoxice) au un impact negativ asupra sănătății ficatului. Acest efect distructiv îl au chiar și medicamentele obișnuite, dacă sunt administrate „pentru orice” și depășesc dozele și/sau durata recomandată. În primul rând, acest lucru se aplică analgezicului-antipiretic popular paracetamol (acetaminofen). Obiceiul de a-l lua frecvent și/sau pentru o perioadă lungă de timp poate duce la insuficiență hepatică acută și chiar deces.
În cazul administrării necontrolate, nu doar medicamentele, ci și suplimentele alimentare, inclusiv vitaminele, mineralele și complexele vitamin-minerale (CVM), pot fi periculoase. „Liderul” în ceea ce privește hepatotoxicitatea este vitamina liposolubilă vitamina A (retinol). În doze mari (peste 12 000 mcg = 40 000 UI pe zi), aceasta poate dăuna ficatului, provocând mărirea acestuia și ciroză.
Este important să ne amintim că și suplimentele alimentare și produsele aparent „inofensive” – inclusiv cele pe bază de plante, cum ar fi ceaiul verde, aloe vera, curcuma – pot avea efecte hepatotoxice. Totul depinde de doze și de starea inițială a organismului.
Medicamente pentru ficat: ce trebuie să știm?
Printre cei care nu sunt familiarizați cu medicina, există o părere că administrarea hepatoprotectoarelor poate proteja ficatul aproape de orice, inclusiv de efectele abuzului de alcool și al alimentelor nesănătoase. Dar este aceasta o opinie corectă? Să spunem direct – nu, aceste speranțe au puțin de-a face cu realitatea. În ciuda rezistenței sale fenomenale, ficatul nu vă va „ierta” litrii de alcool și kilogramele de fast-food sau dulciuri, chiar dacă le combinați cu tablete de armurariu.
Cu toate acestea, hepatoprotectoarele există și pot fi utilizate cu succes în anumite cazuri.
Medicamentele pentru susținerea funcției hepatice și tratamentul ficatului se împart în mai multe grupuri:
- medicamente de origine vegetală;
- medicamente de origine animală;
- medicamente cu fosfolipide esențiale (EFL);
- anumite aminoacizi și derivații acestora;
- vitamine antioxidante și substanțe similare vitaminelor.
Cel mai frecvent utilizate, inclusiv fără prescripție medicală, sunt produsele pe bază de plante, inclusiv unul dintre cele mai populare – armurariu (silimarină).
Acum vom analiza ce se știe din punct de vedere al medicinei bazate pe dovezi despre armurariu și alte medicamente pentru protecția ficatului, dar să subliniem încă un aspect:
...suplimentele alimentare pe bază de plante sunt responsabile în 20% din cazuri de afectarea ficatului (statistici din SUA). În unele cazuri, acestea provoacă afectări hepatice mult mai severe decât medicamentele. Deci, fiți atenți!
Armurariu (silimarină)
Extractul de armurariu conține silimarină – un antioxidant destul de eficient, adică o substanță care, teoretic, reduce efectele negative asupra ficatului ale radicalilor liberi (stresul oxidativ). Ce spun studiile despre acest lucru?
În 2003 a fost efectuat un experiment care a arătat că silimarina poate proteja celulele hepatice de efectele distructive ale alcoolului – însă acest experiment a fost realizat „in vitro”, pe hepatocite în afara organismului. Într-un studiu pe maimuțe, silimarina a încetinit dezvoltarea fibrozei (înlocuirea celulelor hepatice cu țesut conjunctiv).
Experimentele de laborator pe șoareci și culturi celulare arată că silimarina favorizează regenerarea țesutului hepatic, reduce inflamația și protejează hepatocitele de leziuni.
Totuși, studiile pe oameni nu au dovedit încă acest efect benefic – informațiile rămân contradictorii și așteaptă confirmări mai solide.
În 2007, Cochrane Collaboration a raportat că armurariul este ineficient în tratarea bolilor hepatice severe, cum ar fi hepatita și boala hepatică alcoolică. Acest lucru este confirmat și de revizuiri mai recente.
Potrivit rezultatelor optimiste ale unui experiment, administrarea a 420 mg de silimarină pe zi timp de 2 ani a ajutat la supraviețuirea persoanelor cu ciroză hepatică cauzată de abuzul de alcool. Cu toate acestea, un alt studiu a arătat rezultate mai puțin „roz” – administrarea a 450 mg de silimarină pe zi timp de 3 ani nu a oferit niciun beneficiu.
Așadar, nu este surprinzător faptul că armurariul nu este inclus în listele recomandate de OMS și FDA pentru tratamentul bolilor hepatice. Dar este util să îl luați „pentru prevenție”? În principiu, nimeni nu vă poate interzice acest lucru – medicamentele pe bază de armurariu pot fi cumpărate fără rețetă, iar în dozele recomandate sunt sigure. Totuși, trebuie să vă amintiți și despre efectele secundare ale armurariului:
- riscul de reacții alergice în cazul alergiei la plante din aceeași familie (ambrozie, crizanteme, margarete etc.);
- riscul de scădere a nivelului de zahăr din sânge – de care trebuie să țineți cont, mai ales în cazul diabetului de tip 2, când administrarea de medicamente pentru scăderea zahărului poate provoca hipoglicemie.
De asemenea, nu există date despre siguranța administrării produselor pe bază de armurariu în timpul sarcinii și alăptării.
Alte medicamente pentru ficat
Vă prezentăm un scurt rezumat al acestor medicamente, cu legături către studii actualizate.
Zincul – poate fi indicat în afectarea hepatică alcoolică, deoarece aceasta este adesea însoțită de deficit de zinc. În cazul cirozei alcoolice, administrarea a 200 mg pe zi timp de 1,5 luni a scăzut nivelul bilirubinei și a îmbunătățit coagularea sângelui.
Vitamina E (tocoferolul) – poate fi utilă pentru ficat dacă acesta nu este afectat de alcool. Administrarea a 200 mg pe zi a redus inflamația și fibroza – însă în studiu au participat doar 22 de persoane. În cazul cirozei nu este eficientă. Important! Vitamina E este o vitamină liposolubilă (ca A, D și K), iar în cazul afectării hepatice, absorbția acesteia poate fi redusă. Administrarea tocoferolului în doze mai mari de 268 mg pe zi crește riscul de deces la persoanele cu boala Parkinson în stadiu incipient, tulburări cardiovasculare și probleme coronariene.
Anghinare – un remediu pe bază de plante, al doilea cel mai popular după armurariu. Conform cercetărilor din 2016 și din 2018, a contribuit la reducerea markerilor afectării hepatice în cazul NAFLD.
Glicirizină din rădăcina de lemn dulce – un antioxidant care, teoretic, poate reduce inflamația. A fost studiat în principal în tratamentul hepatitei C, unde a arătat câteva rezultate pozitive la pacienții cu intoleranță la interferoni – însă experimentele au fost cu eșantioane foarte mici și metodologii slabe. Important! Poate crește tensiunea arterială, ceea ce este periculos în cazul hipertensiunii, bolilor renale și insuficienței cardiace.
S-adenozilmetionina (SAM-E, ademtionină) – în caz de ciroză, doze zilnice de 1,2-1,6 g au îmbunătățit starea pacienților, iar au redus riscul de deces și necesitatea transplantului hepatic. Important! Nu se prescrie în cazul tulburărilor de anxietate și bipolare, sau la administrarea inhibitorilor MAO (clasa de antidepresive). Poate provoca schimbări de culoare a părului, dureri de cap, anxietate, nervozitate, insomnie, greață.
În afară de ademtionină, există și alte medicamente specifice cu eficiență dovedită – acid ursodeoxicolic (UDCA), L-ornitină-L-aspartat (LOLA). Acestea sunt prescrise doar pentru boli hepatice strict definite, nu sunt utilizate pentru prevenție și au multe contraindicații și efecte secundare.
Medicii pot prescrie anumite medicamente pentru protecția ficatului în timpul terapiei prelungite cu medicamente hepatotoxice (de exemplu, în tratamentul tuberculozei), precum și ca parte a terapiei complexe pentru ciroză, hepatite, hiperamoniemie etc.
Metode de „curățare” a ficatului: ce funcționează?
Nimic. Mai mult decât atât, diferitele metode de „curățare a ficatului” sunt extrem de dăunătoare și chiar periculoase pentru viață, la care, din păcate, apelează multe persoane neavizate în probleme medicale.
Nevoia de a efectua periodic curățarea ficatului este un mit foarte răspândit. În plus, este adesea susținut de producători necinstiți ai diferitelor „produse miraculoase”. De asemenea, există și „remedii populare” pentru acest scop – sucul de lămâie cu ulei de măsline, rostopasca etc.
De ce nu funcționează toate acestea? Deoarece ficatul nu reține „toxine” care ar trebui „curățate”.
Acest organ nu este un depozit în care se acumulează substanțe nocive, ci mai degrabă un laborator biochimic care procesează și neutralizează substanțele toxice – atât cele care intră în organism din exterior, cât și cele care se formează în mod natural. Resturile acestor substanțe nu se rețin în ficat – după descompunere, acestea îl părăsesc și sunt eliminate din organism. Prin urmare, nu trebuie să încercați să „curățați” ficatul de ceea ce pur și simplu nu există. Ficatul nu are nevoie de curățare, deoarece principiul său de funcționare exclude complet această necesitate.
Persoanele care efectuează proceduri de „curățare/detoxifiere a ficatului” (de exemplu, cu lămâie și ulei de măsline și medicamente coleretice în doze excesive) descriu o substanță neagră, asemănătoare cu gudronul, care părăsește organismul și pe care o consideră „toxinele” eliminate din ficat.
De fapt, combinația de medicamente coleretice cu suc de lămâie și ulei de măsline creează în intestin un amestec care capătă o culoare verzuie din cauza prezenței bilirubinei în bilă. Acest amestec este considerat de cei creduli drept „toxinele eliminate din organism”.
Desigur, această „curățare” nu aduce niciun beneficiu sănătății ficatului, ba mai mult – poate dăuna grav atât ficatului, cât și organismului în general. În special, dacă se efectuează tubaj, adică dacă, pe lângă administrarea orală de grăsimi, lămâie și medicamente coleretice, se aplică și o pernă caldă pe zona ficatului. De ce este periculos?
Dacă persoana care efectuează „curățarea ficatului” are pietre în vezica biliară (colelitiază), în urma procedurii acestea pot migra și bloca ductul biliar. Dacă persoana este norocoasă, după „curățare” va avea doar un atac de colică biliară pentru câteva ore. În cel mai rău scenariu, rezultatul unei astfel de „îngrijiri a ficatului” poate fi colecistita acută, obstrucția ductului biliar comun, „oprirea” vezicii biliare și, în cele din urmă, îndepărtarea ei (colecistectomie). Și asta dacă ajutorul medical este acordat cât mai repede posibil: în caz contrar, este posibil un rezultat fatal.
„Curățarea ficatului” cu rostopască duce, de asemenea, la consecințe foarte triste – această plantă este extrem de hepatotoxică. Administrarea internă a preparatelor pe bază de rostopască duce adesea la dezvoltarea hepatitei acute. Perioada de recuperare după o astfel de „curățare” poate dura până la șase luni sau mai mult. În unele cazuri, sănătatea ficatului nu se mai recuperează niciodată.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) recomandă ca pe ambalajele tuturor produselor pe bază de rostopască destinate administrării interne să fie plasat un avertisment privind faptul că acestea trebuie administrate doar strict la recomandarea medicului. Hepatotoxicitatea rostopascăi este descrisă în toate ghidurile moderne despre plante periculoase, precum și în ghidurile de hepatologie.
* * *
Dacă apar simptome precum greață, pierderea poftei de mâncare, durere în cadranul superior drept, trebuie să vă adresați în primul rând unui gastroenterolog. Medicul va recomanda o ecografie a organelor abdominale, analize de sânge (generale și biochimice) și alte investigații. Este foarte probabil să fie descoperite, de exemplu, stagnarea bilei sau pietre în vezica biliară. În astfel de cazuri, medicul va prescrie tratamentul necesar.
Dacă va fi diagnosticată o boală hepatică specifică, va fi, de asemenea, prescris un tratament adecvat, care, desigur, nu va include nicio „curățare”. După cum am menționat deja, bolile hepatice nu se dezvoltă din cauza acumulării de substanțe nocive în ficat – acesta nu acumulează nimic, mecanismul de dezvoltare a bolilor este diferit. Care este acest mecanism?
De exemplu, dacă ficatul este nevoit să proceseze prea multe substanțe toxice, inclusiv alcool (etanol), descompunându-le în substanțe mai puțin periculoase – aceste produse de descompunere vor afecta mitocondriile celulelor hepatice (hepatocite) în timp. Ca urmare, se vor acumula forme reactive de oxigen, va apărea un deficit de energie și va începe inflamația celulelor hepatice. Sub influența acestei inflamații, hepatocitele vor începe să moară și vor fi înlocuite de țesut conjunctiv (fibroză). Dacă acest proces nu este oprit la timp, se va dezvolta ciroza. Deoarece ficatul „nu știe” să anunțe problemele sale prin durere, ciroza este de obicei diagnosticată în stadii avansate, când tratarea ei nu mai este posibilă.
Dezvoltarea steatozei hepatice non-alcoolice (NAFLD), despre care am vorbit deja la începutul acestui articol, nu are nici ea legătură cu „toxinele”. Aceasta se dezvoltă din cauza acumulării excesive de grăsime în hepatocite pe fondul obezității, sindromului metabolic sau diabetului zaharat de tip 2.
Prin urmare, îi sfătuim pe toți cititorii noștri să nu se lase influențați de teoriile pseudostiințifice și să nu încerce să „curețe” ficatul acasă. În cazul oricăror simptome neobișnuite sau doar în scop preventiv, este mai bine să vă adresați unui medic – terapeut, gastroenterolog, hepatolog.
Prevenirea bolilor hepatice: sfaturi și recomandări
„Curățarea ficatului” este inutilă și periculoasă, suplimentele alimentare au un efect limitat – cum să acționăm pentru a proteja și întări ficatul? Pur și simplu nu-l otrăviți în mod conștient – iar restul îl va face acest organ unic de unul singur. Sfaturi utile:
- mențineți o greutate corporală normală – în acest sens, calculele IMC (indicele de masă corporală) pentru diferite tipuri de constituții (astenice, normostenice, hiperstenice) sunt de ajutor. Evitați acumularea de grăsime în jurul taliei;
- minimizați consumul de alcool, grăsimi, zahăr rafinat, fructoză, îndulcitori (mulți dintre aceștia sunt toxici pentru ficat și rinichi);
- adoptați o alimentație corectă și variată („farfuria Harvard”, dieta nordică sau mediteraneană), beți multă apă plată;
- nu neglijați activitatea fizică moderată;
- nu luați medicamente sau suplimente alimentare fără consultarea unui medic; nu depășiți dozele recomandate și durata administrării;
- în cazul oricăror „semnale de alarmă” din partea organismului în general și a ficatului în special – adresați-vă imediat unui medic.
Desigur, aceste sfaturi pot părea banale pentru mulți, mai ales în comparație cu publicitatea „produselor miraculoase pentru curățarea ficatului” și a altor „pastile magice”. Cu toate acestea, respectarea acestor recomandări simple vă va permite să mențineți ficatul în siguranță pentru mulți ani. Acesta este cu adevărat un organ unic, cu o capacitate fantastică de regenerare. Așadar, nu-l supraîncărcați și nu-l împiedicați să-și îndeplinească funcția, pentru ca, în viitor, să nu fiți nevoiți să luați medicamente pentru ficat prescrise de medic.
Echipa Liki24 vă dorește multă sănătate și valori excelente ale analizelor hepatice!
Articolul Anterior 
