Bisotens

Bisoprololul are rolul de a reduce frecvenţa bătăilor inimii şi prin aceasta creşte eficacitatea pompării sângelui de către inimă. În acelaşi timp, se reduce şi necesarul de sânge şi de oxigen al inimii.

Bisotens este indicat în tratamentul următoarelor afecţiuni:hipertensiune arterială, angină pectorală, insuficienţă cardiacă cronică stabilă, în asociere cu alte medicamente recomandate în această afecţiune (cum sunt diureticele, inhibitorii ECA şi glicozidele cardiotonice).

Nu luaţi Bisotens dacă: sunteţi alergic la bisoprolol sau la oricare dintre componentele acestui medicament, suferiţi de insuficienţă cardiacă acută sau agravată recent, aveţi şoc cardiogen, suferiţi de boli de conducere a impulsurilor la nivelul inimii, tensiunea dumneavoastră arterială are valori foarte scăzute, suferiţi de forme severe de astm bronşic sau alte boli pulmonare, aveţi tulburări severe ale circulaţiei periferice, aveţi feocromocitom, aveţi acidoză metabolică.

Înainte să luaţi Bisotens, informaţi medicul sau farmacistul dacă aveţi: diabet zaharat, psoriazis, afecţiuni ale ficatului, rinichilor sau tiroidei, afecţiuni ale inimii, bloc atrio-ventricular de gradul I, astm bronşic sau boală pulmonară obstructivă cronică fără manifestări severe, probleme mai puţin grave ale circulaţiei sângelui în membre urmaţi o dietă strictă, efectuaţi tratament pentru desensibilizare la substanţele care vă provoacă alergii, urmează să vi se efectueze o intervenţie chirurgicală.

Bisoprololul poate da rezultate pozitive ale testelor anti-doping.

Nu este recomandată administrarea Bisotens la copii şi adolescenţi.

Nu luaţi următoarele medicamente împreună cu Bisotens, fără acordul medicului: medicamente antiaritmice de clasă I, medicamente utilizate în tratamentul tensiunii arteriale mari, anginei pectorale sau bătăilor neregulate ale inimii, beta-blocante cu administrare locală,

medicamente utilizate în tratamentul bolii Alzheimer, glaucomului, afecţiunilor acute ale inimii, antidiabetice, anestezice, glicozide digitalice, antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), medicamente pentru tratamentul depresiei, epilepsiei, boli psihice, rifampicină, meflochină. 

Alcoolul etilic poate amplifica anumite reacţii adverse ale bisoprololului. De aceea, nu este recomandat să consumaţi alcool etilic în timpul tratamentului cu bisoprolol.

Bisoprololul nu trebuie utilizat în timpul sarcinii decât dacă este absolut necesar, la recomandarea medicului, deoarece poate avea efecte nocive asupra sarcinii şi/sau asupra fătului. 

Nu se recomandă la femei de vârsta fertilă care nu utilizează măsuri contraceptive.

Alăptarea nu se recomandă în timpul tratamentului cu bisoprolol.

În funcţie de cât de bine toleraţi acest medicament, Bisotens vă poate afecta capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje. 

Comprimatul se poate lua dimineaţa, cu un pahar de apă, cu sau fără alimente. Nu este recomanadat să mestecaţi sau să zdrobiţi comprimatul.

Datorită liniei de rupere de pe una din feţe, comprimatul de Bisotens 5 mg poate fi divizat în doze egale. 

Angină pectorală şi hipertensiune arterială:

Doza recomandată este de 10 mg bisoprolol pe zi.

Tratamentul se începe cu 5 mg pe zi. În funcţie de răspunsul la tratament, medicul poate decide creşterea treptată a dozei până la 10 mg o dată pe zi sau foarte rar până la 20 mg o dată pe zi.

Doza maximă zilnică nu depăşi 20 mg.

În insuficienţă cardiacă cronică stabilă, tratamentul se face după următoarea schemă:

• 1,25 mg o dată pe zi prima săptămână
• 2,5 mg o dată pe zi a doua săptămână
• 3,75 mg o dată pe zi a treia săptămână
• 5 mg o dată pe zi următoarele 4 săptămâni
• 7,5 mg o dată pe zi următoarele 4 săptămâni
• 10 mg o dată pe zi pentru tratamentul de întreţinere.

Doza maximă recomandată zilnic este de 10 mg bisoprolol.

Dacă este necesară întreruperea completă a tratamentului, medicul va recomanda reducerea treptată a dozelor.

Reacţiifoarte frecvente (pot afecta mai mult de 1 din 10 persoane): bătăi lente ale inimii

Reacţii frecvente (pot afecta până la 1 din 10 persoane): epuizare; ameţeli, oboseală şi durere de cap, senzaţie de răceală sau furnicături la nivelul extremităţilor, dureri de tipul crampelor la nivelul picioarelor, în timpul mersului, agravarea insuficienţei cardiace existente, hipotensiune arterială, senzaţie de greaţă, vărsături, diaree, constipaţie.

Reacţii mai puţin frecvente (pot afecta până la 1 din 100 persoane): epuizare, vertij, (hipotensiune arterială ortostatică), tulburări ale somnului, depresie, bătăi lente ale inimii, bătăi neregulate ale inimii, dificultăţi respiratorii, slăbiciune şi crampe musculare.

Reacţii rare (pot afecta până la 1 din 1000 persoane ): coşmaruri, halucinaţii, stări de leşin, probleme auditive, inflamaţie a mucoasei nazale cu secreţii nazale şi iritaţie, reacţii alergice, uscăciune a ochilor, hepatită, tulburări sexuale, concentraţii crescute ale lipidelor (trigliceridelor) şi enzimelor ficatului în sânge.

Reacţii foarte rare ( pot afecta până la 1 din 10000 persoane): agravarea psoriazisului sau apariţia unei erupţii cu uscăciune şi descuamare a pielii, cădere a părului, conjunctivită.