Metoprolol

Metoprolul este un medicament ce face parte din clasa betablocantelor selective, acționând la nivelul receptorilor B1 adrenergici. Acționează la nivelul cordului având efect antihipertensiv, antianginos, antiaritmic.

Metoprolulul reduce mortalitatea din infarctul miocardic acut și scade riscul de recidivă al acestuia.

Metoprololul este recomandat de medicul cardiolog în mai multe situații:

Ca antiaritmic: în diferite tulburări de ritm de tipul aritmiilor supra ventriculare (tahicardie, flutter și fibrilație atrială, tahicardie joncțională) și ventriculare (extrasistole și tahicardie).

Ca antianginos: în profilaxia crizelor de angină de efort.

Ca antihipertensiv

Pentru reducerea mortalității în infarctul miocardic acut și după acestea pentru prevenirea recidivei.

În principiu cele două preparate sunt similare, diferența constând în durata de acțiune și ritmicitatea administrărilor. În general, Metoprolol tartarte este recomandat de 2 ori pe zi, în timp de metoprolol succinat se recomandă o dată pe zi.

Luați întotdeauna medicamentul așa cum a fost prescris de medicul dvs.

Dozajul va fi stabilit de medicul dvs în funcție de indicația pe care o aveți pentru tratament. Se recomandă administrarea medicamentului în timpul sau imediat după masă.

Ca toate medicamentele, Metoprolol este contraindicat la pacienții cu istoric de hipersensibilitate (alergie) la substanța activă și la excipienți. În plus, Metoprololul este contraindicat atunci când coexită anumite afecțiuni:

Afecțiuni pulmonare: forme severe de astm bronșic, BPOC.

Afecțiuni cardio-vasculare: BAV (bloc atrio-ventricular) grad II sau III, insuficiență cardiacă care nu răspunde la tratament, șoc cardiogen, Angină Prinzmental, boala nodului sinusal, bloc sinoatrial, bradicardie sinusală, forme severe de sd Raynaud și afecțiuni arteriale periferice.

Afecțiuni endocrinologice: feocromocitom netratat.

Cele mai frecvente reacții adverse apărute în urma tratamentului cu Metoprolol au fost: oboseală, perturbări ale somnului (insomnie, coșmaruri), reacții gastrointestinale (greață, vărsături, dureri abdominale).

Poate apărea bradicardie (scăderea frecvenței cardiace) și dispnee la efort, în general atunci când doza este prea mare.

În general reacțiile adverse apărute în timpul tratamentului sunt ușoare, apar rar și se remit în timp sau după întreruperea medicamentului. Adresați-vă medicului pentru a decide conduita terapeutică, în cazul în care suspicionați apariția unor reacții adverse la metoprolol.

Metroprolol face parte din clasa terapeutică a betablocantelor selective, din acest punct de vedere ca înlocuitor pentru Metoprolol putând fi recomandate de medic bisoprololul, nebivololol, atenololul etc. Cu toate acestea, se remarcă diferite caracteristici pentru betablocantele selective.

În același tip, pentru Metoprolol (substanță activă) sunt disponibile o gamă variată de preparate cu denumiri diverse, cele mai cunoscute fiind Betaloc și Egilok. 

Alegeți întotdeauna medicamentul prescris de medicul dvs întrucât deși substanțele active pot fi echivalente, există posibilitatea de apariție a unui efect mai mult sau mai puțin potent, în funcție de farmacocinetica preparatului respectiv.

Anunțați medicul ginecolog și cardiolog, aceștia putând analiza riscul vs beneficiile obținute în urma terapiei cu metoprolol. Administrarea metoporololui pe durata sarcinii, poate conduce la apariția unor efecte betablocante la nou născut: bradicardie, detresă respiratorie, hipoglicemie. Din acest motiv medicul trebuie anunțat de existența tratamentului iar copilul trebuie supravegheat.