Xanax

Xanax este un medicament a cărei substanță active este alprazolamul. Xanax face parte din grupa farmaceutică a anxioliticelor, fiind o benzodiazepină. Aceasta acționează prin potențarea inhibiției neuronale mediate de GABA (acid gama aminobutiric).

Sunt precizate pentru Xanax efecte ce aparțin clasei terapeutice din care face pare. Astfel există pentru Xanax efecte anxiolitice, miorelaxante, hipnotice- sedative, anticonvulsivante, în proporții diferite.

Xanax este un anxiolitic, motiv pentru care medicii psihiatri recomandă Xanax pentru tratamentul simptomatic al stărilor de anxietate moderat- severe, al stărilor de anxietate asociate cu depresie, sau profilactic sau în tratamentul atacurilor de panică respectiv în delrium tremens și sindromul de abstinență la acloolici.

Sunt precizate contraindicații Xanax la persoanele cu istoric de hipersensibilitate (alergie) la alprazolam sau la excipienții medicamentului. Nu se recomandă Xanax pacienților diagnosticați cu insuficiență respiratorie severă, sindrom de apnee în somn, insuficiență hepatică severă, miastenia gravis.

Deși unul dintre efectele benzodiazepinelor este cel hipnotic- sedativ, Xanax are și alte efecte, fiind în principal un anxiolotic. În plus tratamentul cu Xanax poate da dependență. Nu se recomandă tratamentul cu Alprazolam pentru somn, existând alternative terapeutice mai bune, special create pentru somn, fără risc de dependență.

În funcție de doză și de perioada de utilizare, există riscul apariției dependenței fizice și psihice. De asemenea, riscul de dependență este mai mare la pacienții istoric de abuz de droguri sau de alcool. Cu toate acestea este posibilă apariția dependenței și la persoane fără istoric de dependențe, care iau doze terapeutice.

După instalarea dependenței, oprirea bruscă este însoțită de sevraj: cefalee, dureri musculare, anxietate extremă, neliniște, confuzie, iritabilitate, insomnie. În cazuri severe, sevrajul poate fi însoțit de derealizare, depersonalizare, hiperacuzie, halucinații, crize epileptice etc.

Dacă credeți că sunteți dependent de Xanax agresați-vă medicului dvs psihiatru care vă va face o schemă reducere Xanax pentru evitarea sevrajului.

În caz de supradoză Xanax simptomatologia de deprimare a sistemului nervos central evoluează de la somnolență până la comă. Cazurile ușoare de supradoză Xanax se manifestă prin somnolență, confuzie, letargie. Cazurile grave se pot manifesta cu ataxie, hipotonie, hipotensiune, detresă respiratorie, rareori comă și foarte rar moartea.

Dacă ați luat prea mult Xanax mergeți către o cameră de urgență a celui mai apropriat spital. Este necesară golirea gastrică fie prin inducerea vomei (în decurs de o oră) fie prin spălături gastrice cu protejarea căilor respiratorii. Ulterior pacientul poate primi cărbune activ și va fi monitorizat pentru menținerea funcțiilor vitale.

În general reacțiile adverse apar o dată cu inițierea terapiei și dispar după continuarea acesteia sau după reducerea dioze.

Xanax reacții adverse foarte frecvente: depresie, stare de somnolență, cefalee, amețeală, constipație, iritabilitate, fatigabilitate

Xanax reacții adverse frecvente: inapetență, scădere/ creștere în greutate, confuzie, anxietate, insomnie, libido crescut/ scăzut, tulburări de echilibru și coordonare, letargie, tremor etc

Xanax reacții adverse mai puțin frecvente: dependență, halucinații, furie, incontinență, tulburări menstruale etc

Xanax reacții adverse cu frecvență necunoscută: hiperprolactinemie, hipomanie, gândire anormală, afectarea funcției hepatice etc.

Administrarea Xanax în sarcină în ultimul trimestru sau în timpul nașterii, duce la riscul de hipotermie, hipotonie și depresie respiratorie a nou-născutului. Este posibilă apariția dependenței fizice și a sevrajului la copiii mamelor aflate în tratament cronic cu Xanax în sarcină.

Medicul dvs psihiatru poate stabili indicația dvs de a continua tratamentul cu Xanax în sarcină sau înlocuirea acestuia.

Deoarece alprazolam se excretă în laptele matern, nu se recomandă tratamentul cu Xanax în perioada alăptării.

Alprazolam este substanța activă din Xanax. În afară de excipienți, între alprazolam și Xanax nu există nicio diferență.

Alegerea între Xanax sau Extraveral va fi făcută de medicul dumneavoastră în funcție de indicația pe care o aveți, de severitate, de riscul de apariție al reacțiilor adverse etc. Extraveral face parte din clasa hipnoticelor și sedativelor, având în compoziția lor o combinație de extract de valeriană și fenobarbital. Xanax face parte din clasa anxioliticelor.

Urmați întotdeauna tratamentul așa cum a fost prescris de medicul dumneavoastră. 

Atât anxiar (lorazepam) cât și xanax (alprazolam) fac parte din aceeași clasă farmacologică, ambele substanțe active fiind benzodiazepine. Medicul va face alegerea între Anxiar sau Xanax ținând cont de indicația pe care o aveți, riscul de apariție al reacțiilor adverse, dozaj etc.

Pe piață, alprazolam este produs de o diversitate de companii farmaceutice, ce pot funcționa ca înlocuitor Xanax prin similaritatea substanței active: Alprazolam ATB, Frontin, Prazolex. Deși substanța activă din aceste medicamente este similară, excipienții sunt de cele mai multe ori substanțe diferite, ceea ce poate modifica efectul medicamentului. Din acest motiv întrebați medicul psihiatru ce înlocuitor Xanax se potrivește pentru dvs.