Prednison

Colagenozele, cum ar fi LES, vasculitele, polimiozita și sarcoidoza viscerală, precum și afecțiunile dermatologice precum lupus eritematos, pemfigus și pemfigoid bulos, forme severe de urticarie acută, afecțiunile digestive precum formele grave de rectocolită hemoragică și boala Crohn, hepatita cronică activă autoimună, afecțiunile endocrine precum tiroidita, afecțiunile hematologice precum purpura trombocitopenică imunologică severă, anemia hemolitică autoimună, eritroblastopenia, hemopatiile maligne limfoide, leucemia limfocitară acută sau cronică, limfoamele Hodgkiniene sau non-Hodgkiniene, afecțiunile neoplazice, afecțiunile renale precum nefropatia lupica stadiile III-IV, afecțiunile neurologice precum edemul cerebral de etiologie tumorală, poliradiculonevrita cronică idiopatică inflamatorie, afecțiunile oftalmologice precum uveita anterioara si posterioara severa, afecțiunile ORL precum polipii nazali, afecțiunile respiratorii precum astmul bronșic, sarcoidoza evolutivă, fibroza pulmonară interstițială difuză, afecțiunile reumatologice precum formele severe de poliartrită reumatoidă, precum și transplantul de organe și măduva osoasă, sunt toate condiții pentru care se poate utiliza glucocorticoizii pentru profilaxia sau tratamentul rejetului de grefă și a reacției grefă contra gazdă.

Atât Prednison vs Prednisolon sub corticoizi de sinteză, având indicații terapeutice similare. Principala diferență dintre Prednison vs Prednisolon contă în faptul că prednisonolul este un promedicament necesitând conversia la substanța activă sub acțiunea enzimelor hepatice.

Medicul va recomanda un dozaj diferit al Prednisonului în funcție de situații, astfel:

• În cazurile de patologie acută: doza inițială recomandată este de 30- 80 mg de prednison pe zi pentru adulți (Echivalentul a 16 comprimate de Prednison Richter de 5 mg) respectiv 1- 3 mg pe kilogram corp în cazul copiilor.
• În afecțiuni cronice evolutive: în general, doza va fi redusă treptat până la atingerea unei doze de întreținere de 5- 15 mg pe zi.

Terapia cu corticosteroizi și inclusiv Prednison Richter, trebuie oprită doar la recomandarea medicului. Întreruperea terapiei se va face treptat prin scăderea progresivă a dozei, frecvent cu reducerea unui comprimat la intervale de 1- 2 săptămâni.

Reacțiile adverse apărute în timpul tratamentului cu Prednison apar în general atunci când tratamentul este de lungă durată sau se administrează doze mari.

Reacții adverse frecvente (≥1/ 100 și <1/10): tendință la retenție hidrosalină, tulburări hematologice (leucocitoză moderată, limfopenie, eozinopenie, policitemie, poate favoriza apariția infecțiilor sau mascarea acestora), afecțiuni musculare (atrofie musculară, ruptură de tendon), tulburări endocrine (Sd. Cushing, întârzierea creșterii la copii, ciclu menstrual neregulat, amenoree), tulburări nutriționale (creșterea apetitului, creștere în greutate), tulburări psihice (euforie, insomnie)

Reacții adverse mai puțin frecvente (≥1/ 1000 și <1/100):

Reacții adverse rare (≥1/10000 și <1/1000): manifestări oculare (glaucom, cataractă subcapsulară posterioară, exoftalmie), afecțiuni cutanate (acnee, purpură, echimoză), manifestări digestive (ulcer gastro- duodenal și ulcerații ale intestinului subțire, perforații, hemoragii, tulburări endocrinologice (creșterea trigliceridelor serice, scăderea toleranței la glucoză, activarea diabetului latent sau agravarea celui existent), tulburări psihice (confuzie, stări depresive, convulsii, tulburări psihotice de tip maniacal), tulburări metabolice (alcaloză metabolică), tulburări metabolice (creșterea excreției de potasiu cu risc de apariție al aritmiilor, alcaloză hipopotasemică, edeme, retenție hidrosalină).

Reacții adverse foarte rare (≥1/100000 și <1/1000):  tulburări ale sistemului osos (osteoporoză, fracturi în special tasări ale corpilor vertebrali, osteonecroză aseptică de cap femural).

S-a observat că atunci când se administrează Prednison pe perioada sarcinii, acesta străbate bariera fetoplacentară, ajungând în circulația fătului. Studiile de epidemiologie au arătat că nu există risc de apariție a malformațiilor congenitale atunci când Prednisonul este administrat în primul trimestru de sarcină. Terapia de lungă durată poate întârzia creșterea fetală, iar dozele mari pot determina în mode excepțional insuficiență corticosuprarenaliană la nou născut.

De aceea, se recomandă administrarea Prednisonului doar în cazuri speciale, la recomandarea medicului atunci când beneficiile terapiei depășesc riscurile.

Nu se recomandă administrarea de Prednison Richter pe perioadă lungă, doze crescute în perioada alăptării.