Januvia

Acest medicament ajută la creșterea valorilor insulinei eliberate dupa o masă și reduce cantitatea de zahăr fabricat de organism.

Poate fi utilizat singur sau în asociere cu anumite alte medicamente (insulina, metformin, sulfonilureice sau glitazone) care scad glicemia, împreună cu un program privind alimentația și exercițiile fizice.

Januvia nu va fi administrat la pacienții cu hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre componentele medicamentului.

Januvia nu trebuie utilizat la pacienţi cu diabet zaharat tip 1 sau pentru tratamentul cetoacidozei diabetice. 

Trebuie să informați medicul dacă aveți sau ați avut: pancreatita acută, hipoglicemie, litiază biliară, dependență de alcool sau valori foarte mari ale trigliceridelor, afecțiuni renale. 

Sitagliptinul nu va fi utilizat la copii și adolescenți cu vârsta de 10 până la 17 ani.

Este posibil ca medicamente precum: ketoconazol, itraconazol, ritonavir, claritromicină, probenecid, ciclosporină să altereze farmacocinetica sitagliptin la pacienţii cu insuficienţă renală severă sau BRST. 

Sitagliptin a avut un efect mic asupra concentraţiilor din sânge de digoxină. 

Januvia nu trebuie utilizat în timpul sarcinii și alăptării.

Când conduceţi vehicule şi folosiţi utilaje trebuie avut în vedere că au fost raportate somnolenţă şi ameţeală. În plus, pacienţii trebuie atenţionaţi asupra riscului de hipoglicemie atunci când Januvia este utilizat în asociere cu o sulfoniluree sau cu insulină.

Doza este de 100 mg sitagliptin o dată pe zi. În cazul în care Januvia este administrat în asociere cu o sulfoniluree sau cu insulină, se va avea în vedere utilizarea unei doze mai mici de insulină sau de sulfoniluree, pentru a diminua riscul hipoglicemiei.

La pacienţii cu insuficienţă renală moderată, doza de Januvia este de 50 mg, o dată pe zi. La pacienţii cu insuficienţă renală severă sau cu boală renală în stadiu terminal, inclusiv acei pacienți care necesită dializă peritoneală sau hemodializă doza de Januvia este de 25 mg, o dată pe zi. Tratamentul va fi administrat indiferent de momentul dializei.

Cu frecvență necunoscută poate să apară o reacție alergică gravă, incluzând erupții trecătoare pe piele, urticarie, umflarea feței, limbii, faringelui, buzelor și vezicule pe piele/descuamarea pielii, care pot determina dificultăți la înghițire sau respirație. 

Unii pacienți au prezentat reacții adverse frecvente (pot afecta până la 1 din 10 persoane) după adăugarea sitagliptinului la tratamentul cu metformin: valoare mică a glucozei în sânge, greață, flatulență, vărsături, disconfort gastric.

Mai puțin frecvente (care pot afecta până la 1 din 100 persoane): diaree, durere de stomac, somnolență, constipație.

Unii pacienți au prezentat următoarele reacții adverse în timpul tratamentului cu sitagliptin în asociere cu o sulfoniluree și metformin:

Foarte frecvente (pot afecta mai mult de 1 din 10 persoane): valoare mică a glucozei în sînge.

Reacții frecvente: constipație.

Unii pacienți au prezentat următoarele reacții adverse în timpul tratamentului cu sitagliptin și pioglitazona:

Reacții frecvente: umflarea mâinilor și picioarelor, flatulență.

Unii pacienți au prezentat următoarele reacții adverse în timpul tratamentului cu sitagliptin în asociere cu pioglitazona și metformin:

Reacții frecvente: umflarea picioarelor și mâinilor.

Unii pacienți au prezentat următoarele reacții adverse în timpul tratamentului cu sitagliptin în asociere cu insulina (cu sau fără metformin):

Frecvente: stare gripală.

Reacții mai puțin frecvente: senzație de gură uscată.

În timpul tratamentului cu sitagliptin singur și/sau în asociere cu alte medicamente antidiabetice, unii pacienți au prezentat următoarele reacții adverse:

Frecvente: dureri de cap, valoare mică a glucozei în sânge, infecții ale căilor respiratorii superioare, osteoartrită, nas înfundat sau cu secreții abundente și gât inflamat, durere la nivelul mâinii sau piciorului.

Mai puțin frecvente: constipație, amețeli, mâncărime. 

Rare: scăderea numărului de trombocite.

Frecvență necunoscută: probleme la nivelul rinichilor, vărsături, durere articulară, durere musculară, dureri de spate, boală pulmonară interstițială, pemfigoid bulos.