DexaTobrom

Nu utilizaţi DexaTobrom dacă: sunteţi alergic la dexametazonă, tobramicină sau la oricare dintre celelalte componente ale medicamentului, sunteţi alergic la alte antibiotice din clasa aminoglicozidelor (deoarece tobramicina face parte din această clasă), aveţi orice fel de infecţii la nivelul ochiului. 

Administrarea pe termen lung poate determina creşterea presiunii oculare şi/sau apariţia cataractei. Dacă aveţi deja presiune crescută la nivelul ochiului sau glaucom, trebuie verificată periodic presiunea la nivelul ochiului, de către medic, în perioada utilizării DexaTobrom. Presiunea intraoculară va fi verificată frecvent, în special la copiii cu vârstă mai mică de 6 ani, care utilizează medicamente pe bază de dexametazonă.

DexaTobrom poate interacționa cu: antibiotice tip aminoglicozide, polimixine, cefalotină, furosemid, amfotericină B, citostatice pe bază de platină, steroizi administraţi topic şi AINS administrate topic.

Dacă folosiţi şi alte picături oftalmice, trebuie să aşteptaţi minim 15 minute între administrarea lor. 

DexaTobrom nu va fi utilizat în timpul sarcinii decât dacă recomandă medicul. DexaTobrom nu va fi administrat în timpul alăptării sau se va întrerupe alăptarea. 

Vederea poate deveni neclară, la scurt timp după administrarea picăturilor în ochi. În această situație, nu trebuie conduceţi vehicule sau să folosiţi utilaje. Aşteptaţi pânǎ când vederea revine la normal. 

Medicamentul se administrează exclusiv local prin instilare în sacul conjunctival inferior al ochiului. La adulţi (inclusiv vârstnici) şi copii cu vârsta de 2 ani sau peste, doza este de 1 sau 2 picături, la interval de 4-6 ore.

După operaţia de cataractă, în primele 24 - 48 de ore, medicul poate creşte doza la 1 picătură la interval de 2 ore. Ulerior, medicul va scădea treptat frecvenţa administrărilor. Medicamentul nu va fi utilizat mai mult de 24 de zile. 

Nu se recomandă utilizarea DexaTobrom la copii cu vârsta sub 2 ani. 

Persoanele care poartă lentile de contact, vor scoate lentilele înainte de utilizare, vor administra picăturile şi apoi vor aştepta 15 minute înainte de a pune la loc lentilele de contact. Clorura de benzalconiu din DexaTobrom poate fi absorbită de lentilele de contact și poate modifica culoarea acestora.

Modul de utilizare: 

• Se spală mâinile, se poziţionează corpul şezând sau în picioare. 
• Se agită bine flaconul înaintea fiecărei utilizări, apoi se deşurubează capacul. 
• Se trage uşor, cu degetul, pleoapa inferioară a ochiului, până când se formează un „buzunar” între pleoapă şi ochi. 
• Se aduce aproape de ochi vârful flaconului, fără a atinge ochiul sau alte zone apropiate ochiului. Se apasă uşor flaconul pentru a curge câte o picătură. 
• Se eliberează pleoapa inferioară şi se închide ochiul. 
• Se apasă cu degetul colţul ochiului afectat, lângă nas. 
• Se ține apăsat 1 minut, timp în care ochiul este închis, fapt care ajută la împiedicarea trecerii soluţiei în restul corpului. 
• Se pune înapoi capacul flaconului, imediat după utilizare. 

Dacă aţi pus în ochi mai multe picături decât trebuie, acestea pot fi îndepărtate prin clătire cu apă. 

Reacţii adverse la nivelul ochiului: reacţii alergice - senzaţie de mâncărime, umflarea pleoapei şi înroşirea ochiului. 

Reacţii adverse frecvente (afectează mai puţin de 1 din 10 pacienţi): Vedere neclară, care apare imediat după aplicarea picăturilor. 

Reacţii adverse mai puţin frecvente (afectează mai puţin de 1 din 100 pacienţi): Dexametazona poate întârzia cicatrizarea şi poate favoriza apariţia unor infecţii, dacă există leziuni la nivelul suprafeţei ochiului. Pot să apară erupţii cutanate tranzitorii, manifestate prin mâncărimi, umflarea pleoapelor sau înroşirea ochiului.

Reacţii adverse rare (afectează mai puţin de 1 din 1000 pacienţi): Tratamentul de lungă durată poate determina presiune crescută la nivelul ochiului (posibil glaucom) şi scăderea temporară a vederii (prin afectarea nervului optic), inflamaţia sau deteriorarea suprafeţei ochiului. Există și riscul apariţiei unor suprainfecţii.