Cefort

CEFORT este indicat pentru tratamentul infecţiilor de la nivelul creierului (meningită), plămânilor, urechii medii, abdomenului sau peretelui abdominal (peritonită), rinichilor şi tractului urinar, de la nivelul oaselor şi articulaţiilor, din sânge, pielii şi ţesuturilor moi, de la nivelul inimii.

Acest medicament poate fi administrat pentru tratamentul: anumitor infecţii cu transmitere sexuală (gonoree şi sifilis), pacienţilor cu neutropenie, care au febră din cauza unei infecţii bacteriene, pacienţilor adulţi cu infecţii la nivelul plămânilor, însoţite de bronşită cronică, bolii Lyme (cauzată de înţepătura de căpuşă) la adulţi şi la copii (inclusiv nou-născuţii cu vârsta de peste 15 zile), pentru a preveni infecţiile care pot apărea în timpul intervenţiilor chirurgicale.

Cefort nu trebuie să vi se administreze dacă: aţi avut o reacţie alergică bruscă sau severă la penicilină sau la antibiotice asemănătoare, sunteţi alergic la ceftriaxonă sau la oricare dintre celelalte componente ale acestui medicament, sunteţi alergic la lidocaină şi vi se administrează Cefort sub formă de injecţie la nivelul unui muşchi.

Cefort nu va fi administrat la nou-născuţi prematuri, nou-născuţi (până la vârsta de 28 zile) care au anumite tulburări ale sângelui sau icter, sau i s-a administrat într-una din vene un medicament care conţine calciu.

Acest produs va fi administrat cu precauție la pacienții care au afecţiuni ale intestinului, în special colită, afecţiuni severe ale ficatului sau rinichilor, calculi la nivelul veziculei biliare sau la nivelul rinichilor, alte afecţiuni, cum este anemia hemolitică, ţin dietă cu un conţinut scăzut de sodiu.

Persoanele însărcinate sau care alăptează vor cere sfatul medicului înainte de a lua Cefort. 

Cefort poate interacționa cu antibioticele: aminoglicozidă si cloramfenicol.

Medicamentul poate da ca reacție adversă ameţeli. Dacă vă simţiţi ameţit, este recomandat să nu conduceţi şi să nu folosiţi utilaje.

Cefort se administrează de obicei de un medic sau o asistentă medicală. Se poate administra prin picurare (perfuzie intravenoasă) sau prin injecţie direct într-una din vene sau într-un muşchi.

Doza depinde de severitatea şi tipul infecţiei; greutatea şi vârsta dumneavoastră; dacă vi se administrează alte antibiotice; cât de bine funcţionează ficatul şi rinichii dumneavoastră.

La adulţi, pacienţi vârstnici şi copii cu vârsta peste 12 ani şi cu o greutate corporală mai mare sau egală cu 50 kilograme (kg): se recomandă 1 - 2 g, o dată pe zi, în funcţie de severitatea şi tipul infecţiei. Dacă aveţi o infecţie severă, medicul vă va administra o doză mai mare (până la 4 g, o dată pe zi). Dacă doza zilnică este mai mare de 2 g, aceasta se poate administra ca doză unică o dată pe zi sau ca două doze separate.

La nou-născuţi, sugari şi copii cu vârsta între 15 zile şi 12 ani, cu o greutate corporală sub 50 kg: 50 - 80 mg Cefort, o dată pe zi, pentru fiecare kilogram de greutate corporală a copilului.

Se va ține cont de severitatea şi tipul infecţiei. În infecţiile severe, medicul vă va administra o doză mai mare, de până la 100 mg pentru fiecare kilogram de greutate corporală, până la maxim 4 g o dată pe zi. Dacă doza zilnică este/ depășește 2 g, aceasta se poate administra ca doză unică o dată pe zi sau ca două doze separate.

La copiii cu o greutate corporală de 50 kg sau peste, trebuie să se administreze doza uzuală pentru adult.

Nou-născuţi (0 - 14 zile) se administrează 20 - 50 mg, o dată pe zi, pentru fiecare kilogram de greutate corporală a copilului, în funcţie de severitatea şi tipul infecţiei. Doza zilnică maximă nu va fi mai mare de 50 mg pentru fiecare kilogram de greutate corporală a copilului.

Următoarele reacții adverse pot apărea după administrarea Cefort:

Reacţii adverse frecvente (pot afecta până la 1 din 10 persoane): leucopenie, eozinofilie, trombocitopenie, scaune moi sau diaree, erupţie pe piele, modificări ale rezultatelor testelor de sânge pentru funcţiile ficatului.

Reacţii mai puţin frecvente (pot afecta până la 1 din 100 de persoane): infecţii cauzate de ciuperci, granulocitopenie, anemie, probleme de coagulare a sângelui, durere de cap, ameţeli, stare sau senzaţie de rău, prurit, durere sau senzaţie de arsură de-a lungul venei în care a fost administrată ceftriaxona, durere la locul de injectare, febră, creşterea creatininei din sânge.

Reacţii rare (pot afecta până la 1 din 1000 de persoane): inflamaţia intestinului gros, bronhospasm, urticarie, prezenţa de sânge sau de zahăr în urină, edem, tremurături.

Reacţii cu frecvenţă necunoscută (frecvenţa nu poate fi estimată din datele disponibile): reacție alergică severă, infecţie secundară care este posibil să nu răspundă la antibioticul prescris anterior, anemie hemolitică, agranulocitoză, convulsii, vertij, pancreatită, stomatită, glosită, afecţiune a vezicii biliare, care poate cauza durere, senzaţie sau stare de rău, icter nuclear, afecţiuni ale rinichilor, rezultat fals-pozitiv al testului Coombs sau al testului pentru galactozemie.