Levetiracetam

Levetiracetamul este un medicament antiepileptic care acționează prin inhibarea eliberării de neurotransmițători excitatori, cum ar fi glutamatul. Acesta se leagă de o proteină specifică numită SV2A, care este implicată în eliberarea de neurotransmițători în creier. Prin legarea sa de această proteină, levetiracetamul reduce eliberarea de glutamat și crește activitatea unor neurotransmițători inhibatori, cum ar fi GABA, reducând astfel activitatea epileptică.

Levetiracetam este recomandat ca antiepileptic în tratamentul crizelor convulsive cu sau fără generalizare, putând fi folosit în monoterapie la pacienții cu epilepsie recent diagnosticată de la vârsta de 16 ani.

Levetiracetam este de asemenea recomandat ca terapie adjuvantă în tratamentul crizelor convulsive parțiale (cu sau fără generalizare), putând fi utilizat atât în cazul adulților cât și a copiilor și a sugarilor începând de la vârsta de o lună, în crizele mioclonice la pacienții cu epilepsie mioclonică juvenilă începând de la vârsta de 12 ani, în crizele tonico-clonice primare generalizate la pacienții cu epilepsie generalizată idiopatică începând de la vârsta de 12 ani.

Levetiracetamul este disponibil sub formă de comprimate, soluție orală și soluție injectabilă.

Comprimatele de levetiracetam sunt disponibile în diverse concentrații, inclusiv 250 mg, 500 mg, 750 mg și 1000 mg. Acestea sunt destinate administrării orale și sunt utilizate pentru tratarea epilepsiei.

Soluția orală de levetiracetam conține 100 mg/ml și este utilizată pentru administrarea orală, fiind adesea prescrisă pentru copii sau pacienți care nu pot înghiți comprimate.

Soluția injectabilă de levetiracetam este destinată pentru administrare intravenoasă și este utilizată pentru controlul crizelor convulsive acute, în special în cazul pacienților care nu pot lua comprimate sau care necesită tratament intravenos de urgență.

Exemple de branduri de levetiracetam includ Levetiracetam Keppra, Levetinol, Levetiracetam Destin Levetiracetam Actavis, Levetiracetam Accord și altele. Diferențele dintre aceste branduri pot consta în preț, disponibilitatea în diverse concentrații și forma farmaceutică, precum și în calitatea excipienților folosiți în formulări.

Levetiracetamul este contraindicat pacienților cu istoric de hipersensibilitate la substanța activă sau la alți derivați de pirolidonă sau la excipienții medicamentului (aceștia pot varia în funcție de generic: Levetiracetam Destin, Levetiracetam Keppra, Levetiracetam Actavis).

Pentru adulţii şi adolescenţii cu vârsta peste 16 ani care utilizează levetiracetamul ca monoterapie, doza iniţială recomandată este de 250 mg de două ori pe zi, crescând la o doză terapeutică iniţială de 500 mg de două ori pe zi după două săptămâni. Doza poate fi ulterior mărită cu câte 250 mg de două ori pe zi la fiecare două săptămâni, până la o doză maximă de 1500 mg de două ori pe zi. Pentru adulţi şi adolescenţii cu greutatea de 50 kg sau peste care utilizează levetiracetamul ca terapie adăugată, doza terapeutică iniţială este de 500 mg de două ori pe zi, crescând la 1500 mg de două ori pe zi în funcţie de răspunsul clinic şi de toleranţă. Doza poate fi modificată cu câte 500 mg de două ori pe zi la fiecare două până la patru săptămâni.

În cazul în care trebuie să întrerupeți terapia cu Levetiracetam, medicul dvs vă va ajuta să faceți acest lucru într-un mod sigur.

Pentru a întrerupe tratamentul cu levetiracetam, se recomandă o întrerupere graduală în conformitate cu practica clinică curentă. La adulți și adolescenți cu o greutate de 50 kg sau mai mult, se recomandă scăderea dozei cu câte 500 mg de două ori pe zi la fiecare două până la patru săptămâni. La sugari cu vârsta peste 6 luni, copii și adolescenți cu o greutate sub 50 kg, scăderea dozei nu va depăși 10 mg/kg de două ori pe zi, la fiecare două săptămâni. Pentru sugari cu vârsta sub 6 luni, scăderea dozei nu trebuie să depășească 7 mg/kg de două ori pe zi, la fiecare două săptămâni.

Foarte frecvente (mai mult de 1 din 10 persoane): Somnolență, amețeli, astenie, iritabilitate, agitație, agresivitate, tulburări de echilibru, tremurături, insomnie, cefalee, greață, vărsături, diaree.

Frecvente (mai puțin de 1 din 10 persoane): Anxietate, depresie, halucinații, confuzie, nervozitate, lipsa coordonării musculare, vedere încețoșată, vertij, tinitus, hipertensiune arterială, tuse, epistaxis, constipație, flatulență, durere abdominală, reacții cutanate (urticarie, prurit, erupții cutanate), dureri musculare și articulare.

Mai puțin frecvente (mai puțin de 1 din 100 persoane): Anorexie, hiponatremie (nivel scăzut de sodiu în sânge), tulburări ale ritmului cardiac, sinuzită, bronșită, pneumonie, rinită, edem periferic, creșterea în greutate, creșterea activității enzimelor hepatice.

Rare (mai puțin de 1 din 1000 persoane):Leucopenie (scăderea numărului de globule albe), tulburări ale coagulării sângelui, anafilaxie (reacție alergică severă), eritem multiform, sindrom Stevens-Johnson, necroliză epidermică toxică (afecțiuni severe ale pielii).

Frecvența necunoscută (nu poate fi estimată din datele disponibile):Anemie, agranulocitoză (scăderea numărului de globule albe), pancitopenie (scăderea numărului celulelor sanguine), scăderea sau creșterea nivelului de glucoză în sânge, halucinații auditive, comportament suicidar sau gânduri suicidare, convulsii.