Ienupăr

Fructele de ienupăr conțin tanini, flavonoizi, antociani (pigmenţi ce le conferă fructelor culoarea violacee) şi răşini.

Fructele de ienupăr mestecate în stare crudă, devin un remediu optim pentru aparatul digestiv şi un antiseptic natural în cazul infecţiilor urinare şi a afecţiunilor aparatului respirator. În eczeme sau acnee poate fi utilizat şi în aplicările externe.

Ienupărul facilitează eliminarea acidului uric. Utilizarea fructelor de ienupăr dă rezultate foarte bune în tratamentul litiazei renale (calculi renali).

Acest produs se obține din fructe de ienupăr și soluție hidroalcoolică 340. Tinctura este recomandată în infecții renale și urinare, afecțiuni reumatice. Este un detoxifiant general, ajută la eliminarea acidului uric și a surplusului de apă din organism, măreste diureza.

Se recomandă administrarea de 1 lingură de 3 ori pe zi, ca atare sau diluată în apă sau ceai.

La persoanele care au sensibilitate gastrică produsul se va administra dupa masă. În situația administrării pe durate mai lungi de timp (peste 3 săptămâni), se recomandă asocierea tincturii de ienupăr cu plante care au efect protector asupra epiteliului renal: nalba, coada-șoricelului și mușetelul. Cura nu va dura mai mult de 6 săptămâni consecutive.

Deși este un extract natural, se va administra cu prudență femeilor însărcinate sau care alăptează.

Este contraindicat pacienților cu insuficiență renală și intoleranță la componentele produsului.

Ceaiul de ienupăr ontribuie la buna funcționare a rinichilor și vezicii urinare, susține o digestie sănătoasă, contribuie la funcționarea normală a plămânilor.

Are efect: diuretic, sudorific, depurativ, dezinfectant al căilor urinare, digestive și respiratorii, stomahic (stimulează secreția sucurilor gastrointestinale), carminativ (ajută eliminarea gazelor intestinale).

Este recomandat în cistite, uretrite, litiază urinară, colici renale, reumatism, gută, dispepsii, balonări, bronșite.

Infuzia se prepară din 1 linguriță fructe mărunțite la o cană cu apă.

Se consuma 1-2 căni cu ceai pe zi, nu mai mult de 4 săptămâni, decât cu avizul medicului.

Consumul fructelor în stare crudă şi a tincturilor de ienupăr, este recomandat pentru facilitarea digestiei.

Consumate ca atare sau mestecate, fructele au acţiune calmantă. Sunt un sedativ perfect pentru accesele de tuse, întărește sistemul imunitar, are proprietăți hipoglicemice. 

Uleiurile esenţiale de ienupăr contribuie la tonifierea ţesuturilor conjunctive, prevenirea crampelor şi relaxarea musculară. Sunt remedii pentru calmarea pruritului cauzat de muşcăturile de insecte.

Aplicările topice cu uleiuri esenţiale prin masarea uşoară, pot combate durerile musculare sau pe cele ce însoţesc maladiile sistemului osteoarticular (artroze, artrite, reumatism).

Sucul concentrat de ienupăr este un bun tonic pentru copii, în angine și răceli. 

Spirtul de ienupăr este utilizat ca frecție în reumatism.

Boabele de ienupăr se vor consuma pe stomacul gol, mestecându-le ușor, încet, astfel încât substanțele să se asimileze treptat. În prima zi se vor consuma 4 boabe de ienupăr, în a doua zi 5 și așa mai departe. În momentul în care ajungem la 15 boabe pe zi în a 12-a zi, doza se scade cu câte o boabă, astfel că în a 23-a zi se ajunge din nou la 4 boabe de ienupăr.

Se poate urma cura cu boabe de ienupăr macerate în miere de albine cu lămâie. Se consumă câte o linguriță dimineața, pe stomacul gol și înainte de prânz, o jumătate de linguriță.

Acest produs se poate prepara și prin amestecarea mierii cu tinctura de ienupăr.

Ienupărul nu se recomandă în nefrita acută și cronică, nefroză, deoarece provoaca iritații renale și hematurie și chiar hemoragii intestinale.

Femeile însărcinate şi persoanele care au probleme cu rinichii nu ar trebui să consume boabe de ienupăr. Orice tratament cu aceasta plantă poate acționa ca abortiv, provocând contracții uterine.