Dicloreum

Diclofenac reduce simptomele inflamaţiei cronice şi acute, scade febra şi combate durerea. Efectul antiinflamator se simte după doze mari administrate câteva zile, însă diminuarea durerii se obţine după o singură administrare. Îndepărtarea tumefacţiilor articulare şi a rigidităţii musculare va duce la îmbunătăţirea stării pacientului. Medicamentul este recomandat în tratamentul durerilor, inflamaţiei şi tumefacţiilor cauzate de bolile reumatice localizate la nivelul articulaţiilor şi extraarticulare (cum ar fi bursită, periartrită, miozită, tendinită şi lombalgie cu sciatalgie). De asemenea poate fi utilizat şi în inflamaţiile şi edemele apărute după traumatisme. 

Dicloreum poate fi utilizat atât de adulţi, cât şi de adolescenţi cu vârsta mai mare de 14 ani. Este special conceput pentru a elibera lent diclofenacul. 

Spre deosebire de Dicloreum, Aflamil conține ca substanță activă aceclofenac, iar în plus combate durerile de dinți și dismenoreea.

Nu este recomandat să folosiţi Dicloreum dacă: sunteţi alergic la diclofenac sau la celelalte componente ale acestui medicament, aţi avut în trecut reacţii alergice, aţi luat acid acetilsalicilic sau un alt medicament antireumatic nesteroidian. 

Dicloreum nu se recomandă dacă: aveţi sau aţi avut ulcer la stomac, sângerare sau perforaţie la stomac sau intestinului, aveţi boală cerebrovasculară şi/sau insuficienţă cardiacă congestivă, aveţi blocaje ale vaselor de sânge la nivelul inimii sau creierului sau aţi suferit o intervenţie chirurgicală care a vizat îndepărtarea blocajelor sau efectuarea unui bypass la acestea.

Dicloreum nu trebuie luat de către pacienții care au probleme cu circulaţia sângelui, au probleme grave de ficat sau rinichi, au vârsta mai mică de 14 ani, pacientele care sunt în ultimul trimestru de sarcină. 

Dicloreum poate interacționa cu litiu, digoxina, medicamente pentru tratamentul tensiunii arteriale crescute, alte medicamente antiinflamatorii nesteroidiene, corticosteroizi, anticoagulante, inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei, medicamente pentru diabet, metotrexat, ciclosporină.

De asemenea Dicloreum poate interacționa cu: chinolone antibacteriene, fenitoină, colestipol şi colestilramină, inhibitori puternici de CYP2C9. 

Acest medicament nu va fi administrat în timpul ultimelor trei luni de sarcină, deoarece poate afecta copilul şi poate întârzia travaliul şi naşterea. Substanţa activă din Dicloreum trece în laptele matern şi poate afecta copilul dumneavoastră. 

Dacă în timpul tratamentului aţi suferit ameţeli, tulburări de vedere, somnolenţă sau alte tulburări, evitaţi să conduceţi vehicule sau să folosiţi utilaje care necesită o atenţie crescută. 

Doza recomandată este la adulţi și copii începând cu vârsta de 14 ani, 1capsulă de 150 mg pe zi, administrată oral după micul dejun. 

La pacienţii vârstnici, doza va fi stabilită de către medic. 

Există și Dicloreum spumă care se administrează prin aplicare pe zona cu probleme o dată până la de trei ori pe zi. 

Dacă aveți durere în piept, adresați-vă imediat medicului, deoarece poate fi semnul unei reacții alergice potențial grave, denumită sindrom Kounis. 

Reacţii adverse frecvente (care afectează mai puțin de 1 din 10 utilizatori): creșterea concentrației unor enzime hepatice, erupții cutanate, greaţă, vărsături, diaree, indigestie, durere abdominală, balonare, scăderea poftei de mâncare, vertij, durere de cap, amețeală. 

Reacţii mai puțin frecvente (care afectează mai puțin de 1 din 100 utilizatori): palpitații, durere în zona inimii, afectare severă a funcției cardiace, infarct. 

Reacţii adverse rare (afectează mai puțin de 1 din 1000 utilizatori): hipersensibilitate, reacţii alergice severe, erupție cutanată tranzitorie însoțită sau nu de mâncărime, somnolență, respiraţie dificilă, astm, inflamația mucoasei stomacului, sângerare gastro-intestinală, pierdere de sânge prin vărsătură, diaree sangvinolentă, pierdere de sânge prin scaun, ulcer gastro-intestinal, hepatită, icter, boală hepatică, edem. 

Reacţii adverse foarte rare (afectează mai puțin de 1 din 10000 utilizatori): trombocitopenie, leucopenie, anemie, agranulocitoză, reacție alergică severă caracterizată de umflarea extremităților, feței, limbii, gâtului, respirație dificilă și stare de rău, dezorientare, depresie, insomnie, coșmaruri, iritabilitate, tulburări psihotice, amorțeală, tulburări de memorie, convulsii, stare nejustificată de frică, tremor, inflamația foiței care învelește creierul, tulburări ale gustului, accident cerebrovascular, tulburări vizuale, vedere înceţoşată, vedere dublă, tinitus, scăderea auzului, scăderea tensiunii arteriale, inflamația vaselor de sânge, pneumonie, inflamația intestinului gros, constipaţie, inflamația mucoasei bucale, a limbii, afecţiuni esofagiene, stricturi intestinale asemănătoare unei diafragme, pancreatită, hepatită fulminantă, necroză hepatică, insuficienţă hepatică, erupție cutanată însoțită de apariția de vezicule, eczemă, înroșirea pielii (eritem), forme severe de afecțiuni cutante, căderea părului, reacţie de fotosensibilitate, purpură, prurit, insuficienţă renală acută, pierdere de sânge au proteine prin urină, sindrom nefrotic, afectare generalizată a rinichiului, necroză renală papilară. 

Cu frecvență necunoscută (frecvența nu poate fi estimată din datele disponibile): inflamație a colonului din cauza, risc uşor crescut de apariţie a evenimentelor trombotice arteriale (infarct miocardic şi accident vascular cerebral).